Ordinea nașterii

3 septembrie 2014 at 9:17

 

Silhoutte-of-three-boys-001

Ordinea nașterii. Este ea importantă?

Doresc prin acest articol să lansez o dezbatere în urma căreia putem să învățăm câte ceva din experiențele noastre. Întrebarea mea pentru voi este: Crezi ca ordinea de naștere a copiilor într-o familie are un impact asupra modului cum îl percep părinții? Motivul pentru care lansez această întrebare este desigur curiozitatea și faptul că într-un viitor ar trebui să ne aflăm și noi în această postură de părinte.

Știu că există deja multe studii în acest sens dar eu doresc să văd cazuri concrete, nu doar statistici și teorii.

Totuși vorbind de teorie, trebuie să-l menționez aici pe fondatorul școlii de psihologie individuală, Alfred Adler. Adler a provenit dintr-o familie cu mulți frați. Mai târziu, când a devenit psiholog, a elaborat teorii importante ca sentimentul de inferioritate/superioritate; complexul de inferioritate/superioritate etc. dar printre lucrările lui a menționat și faptul că ordinea în care se nasc copii au un impact asupra felului în care părinții îi percep. (a fost al doilea copil din șapte iar el a avut patru copii).

Trebuie să recunosc faptul că atunci când am ajuns la această secțiune din cadrul cursului despre Adler și teoria sa asupra personalității m-am amuzat foarte mult. De ce? Pentru că m-am regăsit în cele prezentate.

Vă prezint pe scurt o mică descriere generalizată despre primul, al doilea și al treilea născut văzut prin ochii părinților ( nu vorbesc despre discriminare între copii sau favoritism ):

Primul născut:

Primul născut are sarcina cea mai grea. În general părinții au de la început mari așteptări din partea lui. Este primul și trebuie să se mențină la un standard înalt. Fiind continuu supravegheat și educat copilului i se dezvoltă un simț/obigație de menținere a ordinii și disciplinei. Învață că trebuie sa respecte autoritatea și puterea. I se dezvoltă valori mai mult conservatoare, fiind cel care trebuie obligatoriu să ducă mai departe tradiția. O dată ajuns la maturitate copilul poate avea tendințe dominatoare sau autoritare. Avantajul cel mai mare de a fi primul născut este că toată energia părinților se varsă în asigurarea unei dezvoltări și educații cât mai bune; mentorat.

Al doilea născut:

Acum părinții deja au o experiență în spate. Al doilea copil este mai ușor de crescut. Astfel încep să apară mici diferențe în felul cum îl percep. Are o libertate de mișcare mai mare. I se accepta mai multe greșeli deși standardul este la fel de aspru. Copilul are tendința să copieze modelul fratelui mai mare(la început) pe care dorește să-l detroneze. Este ambițios, competitiv și optimist. Își manifestă interes în activități pe care primul născut le ignoră sau la care nu este bun. Dorește să exceleze acolo unde primul nu poate și își trasează drumul său propriu.

Al treilea născut:

Este cel mai „drăgălit” dintre cei trei. Are părinți, doi frați și eventual bunicii care-l răsfață. Datorită unei atenții deosebite din partea tuturor, acesta devine performant încă de la o vârstă fragedă. Ritmul dezvoltării sale intelectuale este mai bun, accelerat, dar au tendința să fie dependenți de cei din jur chiar și la vârste mari. Are libertate de mișcare absolută și i se permite multe lucruri. Îi place să fie în centrul atenției tot timpul.

Acestea au fost pe scurt descrierile a trei frați dintr-o familie. Cei care urmează de obicei urmează modelul celui de-al treilea născut.

Doresc să menționez următoarele lucruri: am vorbit la modul cel mai generalizat. Nu vorbesc aici de familii în care copii sunt vădit discriminați, nu sunt doriți sau sunt ignorați. De asemenea nu vorbesc de situații particulare cum ar fi un copil să aibă din nefericire o dezabilitate. Un ultim lucru ar fi să menționez că fiecare dintre noi are o personalitate deși general valabilă, unică prin experiențele de viață. În acest sens dacă analizăm în detaliu putem observa diferențe clare între frați indiferent de ordinea nașterii. De aceea doresc să mă limitez la general.

Ce se întâmplă dacă ești singurul copil din familie? Aceștia în principiu urmează modelul primului născut. Diferențele constă în faptul că nu își pot pierde poziția în familie, nu există comparații de performanță cu alți frați (eventual cu alți copii), manifestă o nevoie constantă de recunoaștere iar mai târziu dovedesc comportamente mature cognitiv. Acum este rândul vostru.

Vreau acum fie că sunteți singur la părinți, fie aveți un frate, doi, trei ….. să menționați al câtelea copil sunteți în familie și să povestiți dacă există vreo diferență în felul în care părinții te percep în baza ordinii de naștere. Eu sunt primul născut și mi se potrivește perfect cele spuse. Sora mea este mai mică și este așa cum am scris.

Voi?