Popular Tags:

Blogul și stiloul

27 iulie 2014 at 22:56

       8.-Stilou

        Este prima dată când scriu un articol pe un blog. Sunt începător în acest domeniu însă nu sunt un străin cuvintelor. Desigur, ca mulți alți bloggeri, am și eu așteptările și dorințele mele. Dacă ele se vor împlini voi vedea cu timpul. Acum însă, pentru un prim articol, aș dori să realizez un mic omagiu unui obicei care încet dispare: a scrie cu un stilou.

        Când eram un mic școlar, imediat după terminarea claselor primare și începutul gimnaziului, au avut loc o serie de schimbări în educația mea (de altfel pentru noi toți): colegi noi, profesor pentru fiecare materie și scrisul cu pixul („așa scriau cei mari”). A fost începutul sfârșitului pentru mine, cel puțin pentru o perioadă, mai exact până acum 6 luni . Astfel m-am lovit de o realitate a învățământului românesc: dictatul unei lecții cuvânt cu cuvânt iar săracul de mine am devenit o mașină de scris. Pentru a putea face față acestei noi provocări nocive a trebuit să sacrific scrisul meu caligrafic. Așa au trecut ani și ani, aproximativ 9. Dar acum 6 luni mi-am dat seama că am pierdut nu doar un scris frumos și ordonat, dar și legătura cu interiorul meu. Poate sună poetic dar nu știu cum aș putea sa mă exprim mai simplu și precis.

        Acum 6 luni de zile am citit o carte: „Esența Eficienței” de Daniel Zărnescu. Acolo am avut un exercițiu de autocunoaștere simplu de realizat: pe o coala A4 să scriu tot ce cred, simt, gândesc despre mine dar cu o condiție…să scriu cu un stilou. Daniel spunea că stiloul este singurul instrument de scris care este intim, nu trebuie împrumutat niciodată, legătura ta cu interiorul. Determinat să testez ipoteza m-am dus în acea zi la un magazin și am cumpărat un stilou. Ajuns pe scaunul de la birou, am scos o coală și am început..ce s-a întâmplat mai departe nu poate fi explicat în cuvinte. Cred că este unul din acele sentimente pe care doar dacă ești tu, acolo, poți să înțelegi. M-am simțit conectat cu trecutul meu( mi-am adus aminte de anii de școală primară), cu sentimentele și convingerile mele. Simțeam greutatea cuvintelor. De asemenea, am rămas plăcut surprins să realizez că scriu mult mai frumos și ordonat, regulile de a scrie caligrafic predate în primii doi ani încă mai erau prezente în mintea mea. Am scris continuu timp de 40 minute despre mine, cu mult peste așteptările mele de a mă autocaracteriza.

       Din acele momente am continuat să scriu oriunde cu stiloul meu. Mai mult de atât, am început să și scriu poezii sau mici povestioare, un obicei demult uitat.

       Titlul primului meu articol rezumă ideea pe care am dorit să o exprim în conținut. Doresc să încep o nouă filă în dezvoltarea mea intelectuală și spirituală, iar blogul este prima pagină. Totuși nu voi renunța niciodată la a scrie pe o hârtie cu un stilou. Este o metodă intimă și eficientă pe care cu multă căldură o recomand tuturor.